Ce este „401(k)-ul românesc”? Cum ar funcționa conturile CEI pentru angajați și angajatori

Un cont de economii și de investiții (CEI) este un cont individual în care poți pune bani deoparte și îi poți investi pe termen lung, cu reguli fiscale speciale. Banii sunt destinați unui venit suplimentar, distinct de pensie, iar retragerea lor este permisă, în principal, când se deschide dreptul la pensie sau la 65 de ani.

Parlamentul a adoptat proiectul de lege care ar crea aceste conturi. În presă, mecanismul a fost numit „401(k)-ul românesc”, prin comparație cu planurile americane de economisire pentru pensie. Comparația ajută să înțelegem scopul, dar CEI nu este copia unui 401(k): îl poți deschide individual, fără să aștepți ca angajatorul să îți ofere un plan, iar contribuția companiei este opțională. Ca să știi ce variantă ți s-ar potrivi, contează mai ales cine depune banii, când sunt impozitați și când îi poți retrage.

Poți deschide deja un cont CEI?

Nu. La 25 septembrie 2026, proiectul a fost adoptat de Parlament, dar forma votată nu a fost încă promulgată și publicată în Monitorul Oficial la momentul publicării acestui articol. Potrivit formei votate, dacă va fi publicată în 2026, ar urma să intre în vigoare la 1 ianuarie 2027. ASF trebuie să emită norme de aplicare, iar băncile și firmele de investiții eligibile vor putea decide dacă oferă astfel de conturi. Așadar, data intrării în vigoare nu este neapărat și data la care vei găsi imediat o ofertă comercială.

Cine poate contribui?

Orice persoană fizică va putea deschide unul sau mai multe conturi CEI, inclusiv dacă nu este salariată. Poți avea atât conturi CEI-S, cât și CEI-D, la același administrator sau la administratori diferiți. Nu vei putea transforma ulterior un cont CEI-S într-un CEI-D sau invers.

Într-un CEI-S depune bani titularul contului. Într-un CEI-D poate contribui titularul din salariul obținut la locul unde are funcția de bază sau din venituri din activități independente pentru care venitul net este stabilit în sistem real. Angajatorul poate contribui, la rândul său, în CEI-D al salariatului de la locul unde acesta are funcția de bază. Regulile de deducere diferă după tipul venitului.

Când poți scoate banii?

CEI este gândit pentru termen lung. Forma adoptată permite retragerea, la cererea titularului, de la deschiderea dreptului la pensie pentru limită de vârstă, pensie anticipată sau pensie de invaliditate ori de la împlinirea vârstei de 65 de ani, în funcție de ce se întâmplă mai întâi. Nu este un cont din care poți retrage bani pentru cheltuieli obișnuite înainte de aceste momente. Acesta este un lucru de cântărit înainte de a depune bani: avantajele fiscale sunt legate de economisirea pe termen lung, cu acces limitat la bani. Când îndeplinește condițiile, titularul poate cere retragerea în cuantumul dorit, potrivit regulilor aplicabile.

Contribuțiile se pot face numai până la primul dintre aceleași momente. Dacă titularul decedează, activele din cont se moștenesc; moștenitorii pot alege transferul într-un CEI de același tip sau vânzarea activelor și retragerea fondurilor, cu aplicarea regimului fiscal.

CEI-S și CEI-D: care este diferența?

Literele din denumire arată regimul fiscal: S vine de la „scutire”, pentru că sumele retrase din CEI-S sunt scutite de impozitul pe venit; D vine de la „deductibilitate”, pentru că depunerile în CEI-D pot beneficia de deducere fiscală în condițiile legii. Denumirile se referă la momente diferite: retragerea în cazul CEI-S și contribuția în cazul CEI-D.

Pe scurt: La CEI-S, contribuția nu beneficiază de deducerea fiscală prevăzută pentru CEI-D, iar sumele retrase sunt scutite de impozitul pe venit. La CEI-D, contribuția poate beneficia de deducere, în condițiile legii, dar la retragere se reține 10% din suma retrasă.

În ambele variante, forma adoptată prevede că veniturile obținute din investițiile aflate în cont nu sunt impozitate pe perioada deținerii. La retragere se aplică regulile specifice fiecărui tip de cont.

Un exemplu simplu, doar pentru impozitul la retragere: dacă ai depus 1.000 de lei într-un CEI-S, acea contribuție nu îți aduce deducerea prevăzută pentru CEI-D, iar suma retrasă ulterior din CEI-S este scutită de impozitul pe venit. Dacă retragi 10.000 de lei dintr-un CEI-D, forma votată prevede un impozit final de 1.000 de lei, calculat la întreaga sumă retrasă, nu doar la profit. Este un calcul ilustrativ al impozitului pe venit prevăzut în forma adoptată; nu estimează randamentul, comisioanele sau situația fiscală personală.

Prin urmare, formula „investești fără taxe” poate induce în eroare: regimul special al veniturilor din cont nu înseamnă că alimentarea și retragerea sunt tratate identic în cele două variante.

Ce trebuie să știe un angajat?

Dacă depui din salariu într-un CEI-D și îndeplinești condițiile prevăzute de lege, contribuția se deduce la calculul impozitului pe venitul salarial din luna plății. Administratorul contului eliberează documentul justificativ folosit pentru deducere. „Funcția de bază” este, pe scurt, locul de muncă declarat de salariat pentru aplicarea regulilor fiscale salariale. Noțiunea contează mai ales dacă ai mai mulți angajatori.

Deducerea nu înseamnă că statul îți dă înapoi toți banii depuși. Ea reduce suma asupra căreia se calculează impozitul pe venit. 

Ce trebuie să știe un angajator?

Compania poate alimenta CEI-D al unui salariat, dar nu este obligată să facă acest lucru și nu există o contribuție automată egală cu a angajatului. Beneficiul trebuie prevăzut în contractul de muncă sau în regulamentul intern și privește locul unde salariatul are funcția de bază.

Contribuția suportată de angajator intră, potrivit formei adoptate, în plafonul fiscal comun de cel mult 33% din salariul de bază, alături de celelalte beneficii relevante. Asta înseamnă că spațiul disponibil în plafon depinde și de beneficiile deja acordate salariatului. Angajatorul stabilește ordinea includerii lor. Contribuția proprie a angajatului are alt mecanism fiscal și nu trebuie confundată cu beneficiul suportat de firmă.

În ce se investesc banii și ce riscuri există?

Forma votată permite investiții în acțiuni, obligațiuni, fonduri eligibile și alte instrumente financiare prevăzute de lege, în limita ofertei administratorului. Alegerea administratorului și a produselor din cont va conta: valoarea investițiilor poate crește sau scădea, iar comisioanele reduc rezultatul obținut.

CEI nu este un depozit bancar cu dobândă garantată, nu este pensia publică și nu înlocuiește Pilonul II ori Pilonul III. Nu garantează profit și nu este o rezervă de bani pe care o poți folosi oricând. Contul este un instrument separat pentru economisire și investiții pe termen lung.

Înainte de deschiderea contului, administratorul va trebui să comunice instrumentele eligibile, riscurile și costurile. Forma adoptată prevede că activele din cont aparțin titularului și sunt evidențiate separat de alte active administrate. Dacă intermediarul are probleme, se aplică mecanismele de protecție prevăzute de lege pentru activele clienților, în condițiile aplicabile. Aceste mecanisme nu acoperă pierderile produse de scăderea prețurilor pe piață.

Activele vor putea fi mutate, integral sau parțial, la alt administrator, numai într-un CEI de același tip și cu același titular. Forma adoptată prevede un termen de cel mult 15 zile lucrătoare de la solicitare și interzice comisionul de transfer. Alte costuri ale contului și investițiilor vor putea fi comparate când vor apărea ofertele furnizorilor.