Arhitectura românească, între onorarii subdimensionate și modele de business depășite

Ediția aniversară de 5 ani a ABC Talk a reunit arhitecți, lideri de birouri de arhitectură, designeri, creativi și reprezentanți ai administrației publice într-o dezbatere despre starea reală a profesiei. Evenimentul, găzduit de DRS-Architects în contextul Bucharest Design Festival 2026, a făcut parte din ecosistemul aBC – Agency – Business – Community și a fost moderat de dr. arh. Armina Popeanu, avându-i ca invitați pe Raluca Șoaita (TESSERACT Architecture), Andrei Lefter (DRS-Architects), Mihai Munteanu (Primăria Municipiului București) și Alex Dabija (DAA • Dabija Arhitecți Asociați).

Temele abordate — onorarii, birocrație, sustenabilitatea modelului de birou și rolul arhitecturii ca instrument de business — au acoperit un spectru larg al tensiunilor cu care se confruntă profesia în prezent.

Onorarii și percepție publică

Raluca Șoaita a legat direct nivelul onorariilor de calitatea spațiului construit: tarifele rupte de complexitatea reală a procesului de proiectare generează compromisuri care se reflectă în calitatea orașelor. Dincolo de piață, problema e și una de comunicare — clientul plătește pentru rezultatul final, nu pentru coordonare interdisciplinară, management de risc sau navigarea unui sistem administrativ impredictibil. Atât timp cât procesul rămâne invizibil, e greu de argumentat valoarea lui.

Administrație și costuri ascunse

Mihai Munteanu a adus perspectiva din interiorul instituțiilor. Birocrația, durata avizelor și lipsa digitalizării reale au fost identificate ca probleme care afectează direct atât calitatea proiectelor, cât și sănătatea economică a birourilor de arhitectură.

La dezbatere au participat și arh. Andrei Ladislau Fenyo, fost vicepreședinte OAR pe legislație și digitalizare, și dr. arh. Sergiu Cătălin Petrea, noul președinte ales al OAR București pentru mandatul 2026–2030, care a intervenit activ cu întrebări despre rolul Ordinului față de nevoile practice ale membrilor.

Sustenabilitatea modelului de birou

Andrei Lefter a adresat o întrebare pe care puțini lideri de birouri o formulează explicit: modelul clasic de practică mai poate fi profitabil fără să sacrifice calitatea sau oamenii? Volumul de coordonare și responsabilitate crește, dar modelele de tarifare și cultura organizațională nu au ținut pasul. Burnout-ul și instabilitatea echipelor nu sunt doar probleme de HR — sunt simptome ale unui model de business care necesită regândire structurală. Întrebarea „Cât de sustenabil mai este modelul clasic de birou de arhitectură?” nu a primit un răspuns tranșant, dar faptul că a putut fi pusă deschis indică o schimbare de ton în interiorul profesiei.

Arhitectura ca diferențiator de business

Alex Dabija a argumentat că spațiul bine proiectat depășește statutul de livrabil tehnic — influențează comportamente, construiește identitate și fidelizează clienți. Sectorul HoReCa a integrat deja acest raționament. Întrebarea rămâne dacă și alte segmente de piață — rezidențial, office, civic — vor urma același traseu.

Cum vinzi metal premium pe Instagram: lecția de digital a unui brand care refuză să fie pentru toată lumea

Orizontul 2030

Seara s-a încheiat cu o întrebare concretă: cum vor arăta birourile în 2030? Răspunsurile au conturat un model în tranziție: echipe mai mici și mai flexibile, integrare accelerată a tehnologiei și AI, și o deplasare a valorii dinspre execuție tehnică spre strategie și experiență. Deciziile luate acum — despre tarife, reprezentare profesională și relația cu administrația — vor defini în mare măsură direcția acestei tranziții.

ABC Talks sunt întâlniri lunare de comunitate, parte din ecosistemul de educație antreprenorială aBC. La 5 ani de la primul eveniment, formatul a ajuns la peste 50 de întâlniri organizate în București și în țară.