Blockchain dincolo de Crypto: De ce eșuează în alte domenii

Timp de ani de zile, blockchain-ul a fost prezentat drept o tehnologie revoluționară care va transforma industrii dincolo de criptomonede și finanțe. De la supply-chain la domeniul sănătății, o mulțime de companii au promis soluții descentralizate care vor face sistemele mai transparente, eficiente și sigure.

Totuși, în 2025, realitatea pare destul de clară: blockchain-ul nu și-a îndeplinit promisiunile în afara criptomonedelor și aplicațiilor financiare.

De ce a fost blockchain-ul promovat dincolo de finanțe?

Principala promisiune a blockchain-ului este descentralizarea – capacitatea de a crea înregistrări sigure, imuabile și transparente fără a fi nevoie de o autoritate centrală. Teoretic, acest lucru ar putea rezolva probleme din diverse industrii, cum ar fi:

• Lanțurile de aprovizionare – Urmărirea produselor de la sursă la raft.
• Sănătate – Protejarea dosarelor medicale și îmbunătățirea schimbului de date.
• Identitate digitală – Reducerea fraudei și oferirea controlului utilizatorilor asupra datelor personale.
• Sisteme de vot – Prevenirea fraudelor electorale prin transparență și securitate.

Problema? Majoritatea acestor utilizări au eșuat să fie scalabile, rentabile sau să ofere beneficii clare față de soluțiile existente. Să le luăm pe rând:

1. Lanțul de aprovizionare: Un moft costisitor?

Companii mari precum Walmart, Nestlé și Carrefour au testat blockchain-ul pentru a crește transparența și a reduce frauda. Totuși, multe dintre aceste proiecte fie au fost abandonate, fie au rămas la scară mică.

🔹 Exemplu: Walmart & IBM Food Trust

• Lansat cu mare entuziasm, blockchain-ul pentru trasabilitatea alimentelor promitea să revoluționeze siguranța alimentară.
• În 2022, Walmart a pus proiectul pe pauză din cauza costurilor ridicate și a adoptării limitate de către furnizori, majoritatea acestora nu aveau resurse să adopte blockchain-ul.
• Dacă nici Walmart nu a reușit să îl implementeze la scară largă, ce șanse au companiile mai mici?

🔹 Exemplu: Carrefour și trasabilitatea puilor

• Carrefour a implementat în 2018 un sistem de blockchain pentru urmărirea puilor crescuți liber în Franța.
• Rezultatul? Mai mult o strategie de marketing decât o revoluție industrială, compania implementând tehnologia blockchain în ultimii 7 ani doar pentru “o mână” de produse.

Realitatea: Tehnologii tradiționale precum RFID, codurile de bare și AI-ul rămân mai ieftine, mai rapide și mai ușor de integrat.

CITEȘTE ȘI: Cine este Nicoleta Mihaiu, noul CEO Smartree, companie de outsourcing pentru HR

2. Sănătatea: Blockchain-ul nu este soluția miraculoasă

Industria medicală părea ideală pentru blockchain: date sigure, prevenirea fraudelor și schimb de informații mai ușor de realizat. Dar în realitate, adoptarea a fost aproape inexistentă.

🔹 Exemplu: MedRec (proiect MIT)

• Dezvoltat pentru a stoca și partaja dosare medicale în siguranță.
• Nu a trecut de faza experimentală, deoarece spitalele folosesc deja sisteme centralizate eficiente și, mai important – conforme cu reglementările HIPAA (Health Insurance Portability and Accountability Act).

🔹 Exemplu: Sistemul de sănătate digitală din Estonia

• Estonia folosește metode asemănătoare blockchain-ului pentru evidența medicală.
• Însă sistemul este centralizat, ceea ce ridică întrebarea: este blockchain autentic sau doar o bază de date bine organizată?

Realitatea: Majoritatea spitalelor nu au niciun motiv real să adopte blockchain-ul, tehnologie care nu se conformează ușor reglementărilor din domeniul sănătății. De asemenea, sistemele de sănătate deja folosesc baze de date tradiționale care își fac treaba mai bine și mai ieftin.

TE-AR PUTEA INTERESA ȘI – 3 Scenarii: Cum vor afecta relațiile tensionate dintre SUA și UE industria IT din România

3. Identitatea digitală: Prea complexă, prea puțin utilizată

Guvernele și companiile au încercat să folosească blockchain-ul pentru identitate digitală, dar adoptarea este extrem de redusă. Se spunea că blockchain-ul va elimina nevoia de pașapoarte, acte de identitate sau login-uri complicate. În realitate, nimeni nu a avut motive serioase să-l adopte.

🔹 Exemplu: Microsoft ION

• Lansat în 2021 ca un sistem revoluționar de identitate digitală descentralizată.

• Nu a fost adoptat, deoarece utilizatorii preferă metode mai simple, precum login-ul cu Google sau Apple.

🔹 Exemplu: E-rezidența din Estonia

• Estonia oferă identități digitale bazate pe blockchain.
• Dar funcționalitatea este limitată la semnături electronice, fără impact major.

Realitatea: Guvernele controlează oricum identitatea cetățenilor, deci descentralizarea nu are sens aici. Majoritatea oamenilor nu vor să-și complice viața cu blockchain-ul.

4. Vot electronic pe blockchain: O capcană de securitate

S-a discutat mult despre votul pe blockchain, dar în practică, e o soluție mai riscantă decât sistemele actuale.

🔹 Exemplu: Voatz (SUA) – Hackuit rapid

• West Virginia a testat votul pe blockchain pentru cadrele militare.

• Cercetătorii au găsit vulnerabilități grave, iar statul a abandonat sistemul.

🔹 Exemplu: Follow My Vote – Proiect abandonat

• Încercare de a introduce vot blockchain.

• Nu a fost adoptat de niciun guvern din cauza problemelor de securitate.

Concluzia? Blockchain-ul nu rezolvă problema identificării alegătorilor. Votul pe hârtie este încă cel mai sigur și verificabil sistem.

Notă: România a folosit tehnologia blockchain în cadrul alegerilor din noiembrie 2024, însă doar pentru numărarea și validarea voturilor. Oamenii nu au votat utilizând blockchain-ul. Amprentele digitale ale datelor au fost înregistrate în rețeaua European Blockchain Services Infrastructure, notează Profit.ro. Aceasta este o rețea peer-to-peer construită de Comisia Europeană, care acoperă toate țările membre UE, plus Norvegia și Liechtenstein. În cazul României, seturile de date colectate la secțiile de votare au fost înregistrate ca tranzacții pe blockchain. 

5. NFT-urile: De la hype global la irelevanță în doar câțiva ani

Îți mai amintești de nebunia NFT-urilor din 2021-2022? Părea că viitorul artei digitale, jocurilor și colecțiilor virtuale va fi scris pe blockchain. Oameni obișnuiți și celebrități plăteau milioane de dolari pe imaginea unei maimuțe desenate. Companii mari intrau în piață, iar expresii precum „metavers” și „ownership digital” erau peste tot.

Unde sunt NFT-urile acum?

• Piața NFT-urilor s-a prăbușit – valoarea multor colecții a scăzut cu peste 90%.

• Utilitatea promisă nu s-a concretizat – în afară de a deține „o poză unică pe blockchain”, nu s-au găsit utilizări practice.

• Fraude și scam-uri peste tot – multe proiecte NFT au fost simple înșelătorii care au lăsat oamenii cu buzunarele goale.

Realitatea: NFT-urile au fost mai mult o bulă speculativă decât o revoluție digitală reală. A fost o lecție clară că nu orice promisiune blockchain devine realitate.

Atunci unde funcționează blockchain-ul?

Răspunsul: În criptomonede și finanțe. Bitcoin & alte criptomonede par a fi singurul succes real al blockchain-ului. Și unele guverne au adoptat tehnologia pentru monede digitale ale băncilor centrale (CBDC). Țări precum China folosesc sisteme asemănătoare blockchain-ului pentru monede digitale.

Contractele inteligente în domeniul finanțelor ar fi un alt exemplu. Finanțele descentralizate (DeFi) și tokenizarea activelor sunt în creștere, dar strict în domeniul financiar.

Concluzie: Blockchain-ul rămâne o tehnologie de nișă

După mai bine de un deceniu de hype, concluzia pare clară: blockchain-ul nu revoluționează nimic în afară de criptomonede și finanțe.

• În lanțul de aprovizionare, sănătate, vot și identitate digitală, adopția este aproape nulă.
• Costurile ridicate, complexitatea și lipsa beneficiilor clare îl fac nepractic.
• Sistemele centralizate existente sunt mai rapide, mai ieftine și mai eficiente.