Cine este Sergiu Petrea, arhitectul care vrea să conducă OAR București
Alegerile pentru conducerea Filialei București a Ordinului Arhitecților din România (OAR) vin într-un moment în care profesia de arhitect pare prinsă între două presiuni greu de ignorat: birocrația urbană, tot mai greu de navigat, și nevoia de a-și recâștiga un rol mai clar în relația cu administrația, beneficiarii și publicul.
În acest context, dr. arh. Sergiu Petrea, fondator și Managing Partner al Tecto Arhitectura, și-a anunțat candidatura la Președinția OAR București pentru mandatul 2026–2030. Candidatura sa pleacă de la o formulă simplă, dar ambițioasă: un OAR mai activ, mai prezent și mai conectat la problemele concrete ale arhitecților.
OAR București a anunțat pentru 19 mai 2026 o dezbatere cu candidații la funcția de președinte al filialei, înaintea Conferinței Teritoriale Ordinare de alegeri programate pe 23 mai. Tot anul acesta este introdus și votul electronic, potrivit anunțului publicat de filială.
Un candidat venit din zona de practică, educație și sustenabilitate
Sergiu Petrea este unul dintre numele asociate în România cu arhitectura sustenabilă, eficiența energetică și construcțiile din lemn. Prin Tecto Arhitectura, birou fondat în 2004 la București, a lucrat pe proiecte din zona nZEB, passive house, clădiri educaționale și arhitectură cu accent pe responsabilitate energetică.
Printre proiectele asociate biroului se numără Campusul Școlii Germane București, First CLT Multi-Comfort Office Building Reci și casele experimentale CHE / Casa E4. Campusul DSBU, finalizat în 2021, a fost gândit ca un spațiu educațional integrat, de la grădiniță până la liceu, potrivit prezentării proiectului pe Archilovers.
Casa E4, un alt proiect de referință, a fost prezentată ca model pentru o locuință cu consum de energie aproape zero, construită în jurul ideilor de energie, economie, ecologie și emoție.
Petrea are și o dimensiune academică importantă. Este doctor arhitect, cu un doctorat la Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”, pe tema arhitecturii de urgență, și a avut o activitate academică susținută în cadrul aceleiași universități, potrivit informațiilor comunicate public.
Ce propune pentru OAR București
Programul său este construit pe cinci direcții principale, dar miza reală pare să fie una mai largă: transformarea filialei dintr-o structură percepută mai ales administrativ într-un actor profesional mai vizibil și mai util pentru membri.
Prima direcție vizează simplificarea proceselor de avizare și autorizare. Este probabil cea mai sensibilă temă pentru arhitecții care lucrează în București, unde relația cu administrația, avizatorii și primăriile de sector poate deveni un proces lent, fragmentat și impredictibil. Petrea propune dialog instituțional constant cu PMB, primăriile de sector și avizatorii, standardizarea documentațiilor, clarificarea cerințelor și digitalizare reală.
A doua direcție ține de consolidarea profesiei: etică, disciplină profesională, responsabilitate clară și reducerea unor vulnerabilități precum concurența neloială sau semnătura de complezență.
A treia direcție se adresează birourilor mici de arhitectură, probabil cea mai expusă categorie în relația cu piața. Programul include ghiduri contractuale, modele de bune practici, suport juridic și fiscal, dar și inițiative care să echilibreze relația arhitect–client.
A patra zonă este dedicată stagiarilor și tinerilor arhitecți, prin mentorat, pregătire pentru examen, cursuri aplicate de legislație și practică profesională.
A cincea direcție merge spre rolul public al arhitectului: parteneriate cu administrația, mediul academic, asociațiile profesionale și societatea civilă, poziționări publice pe teme relevante și o discuție despre actualizarea Legii 184/2001, cadrul care reglementează organizarea și exercitarea profesiei de arhitect în România.
De ce contează această candidatură dincolo de breaslă
La prima vedere, alegerile dintr-o filială profesională pot părea un subiect intern, relevant doar pentru arhitecți. În realitate, modul în care funcționează OAR București are legătură directă cu felul în care se construiește în Capitală.
Arhitecții sunt prinși între cerințele beneficiarilor, regulile urbanistice, administrație, responsabilitatea tehnică și presiunea comercială. Când aceste relații nu sunt clare, efectele nu rămân doar în interiorul profesiei. Se văd în proiecte întârziate, documentații refăcute, conflicte cu beneficiarii, calitate urbană discutabilă și o distanță tot mai mare între discursul despre oraș și practica efectivă.
Filiala București are, potrivit propriei prezentări, peste 4.500 de membri, împărțiți în mai multe categorii profesionale, de la arhitecți cu drept de semnătură la stagiari și arhitecți fără drept de semnătură. Asta o face una dintre structurile profesionale relevante într-un oraș în care dezvoltarea urbană rămâne una dintre temele cele mai tensionate.
Din această perspectivă, programul lui Sergiu Petrea poate fi citit nu doar ca o listă de promisiuni pentru membri, ci ca o încercare de repoziționare a profesiei în raport cu administrația și societatea. Întrebarea este dacă o filială profesională poate trece de la rolul de organism reprezentativ la cel de actor activ în dezbaterea despre oraș.
O candidatură cu profil tehnic, dar cu miză instituțională
Sergiu Petrea vine în această cursă cu un profil diferit de cel al unui simplu administrator de organizație profesională. Practica sa este legată de sustenabilitate, construcții din lemn, eficiență energetică și proiecte educaționale. În același timp, experiența academică și implicarea în structuri profesionale îi oferă o poziționare mai apropiată de zona de reglementare și reprezentare.
Rămâne însă partea mai dificilă: transformarea unui program coerent într-un mandat funcțional. Pentru OAR București, provocarea nu este doar să vorbească în numele arhitecților, ci să devină suficient de relevant încât să fie ascultat și de administrație, și de piață, și de public.
Într-un oraș în care arhitectura este adesea discutată abia după ce lucrurile au mers prost, candidatura lui Sergiu Petrea deschide o întrebare mai amplă: poate profesia de arhitect să iasă din defensivă și să redevină un partener real în felul în care Bucureștiul se construiește?
Urmărește-ne și pe Google NEWS