Design Thinking și rolul pe care îl are în transformarea digitală a Resurselor Umane
Design Thinking (DT) s-a dovedit a fi un model eficient de rezolvare a provocărilor de business din orice industrie. Un studiu al Harvard Business Review arată că DT are un potențial enorm atunci când companiile se lovesc de probleme ce țin de transformarea organizațională.
Autorii studiului au analizat 50 de proiecte de transformare din mai multe industrii, iar concluzia este că metodologia de Design Thinking oferă șanse mai mari ca proiectul să reușească din prima încercare.
De exemplu, un centru de tratament pentru boli mintale din Australia a aplicat Design Thinking pentru a rezolva problema pacienților care recidivau frecvent după terapie. După un proces lung și intens, rata de recidivă a scăzut cu 60% după ce a fost implementată o soluție bazată pe Design Thinking.
Specialiștii consideră că Design Thinking este esențial în HR în era digitală. Această metodologie a fost introdusă ca o alternativă la modelul de project management tradițional în cascadă. În loc să avansezi de la o fază a proiectului la altă, poți solicita feedback în fiecare etapă și poți aborda dezvoltarea proiectului într-o manieră ciclică.
Design Thinking în HR – 5 pași de urmat
- Empatie: Ce își doresc angajații? Cum răspund la soluție?
- Definește provocarea: Identifică problema pentru a ajunge la o soluție viabilă; nu exclude abordarea mai multor soluții dacă este posibil
- Brainstorming: explorează fiecare scenariu posibil
- Dezvoltă un prototip: o poți face cu resursele companiei sau poți colabora cu un vendor de soluții software de HCM
- Testează: implentează soluția într-un grup de focus, de mici dimensiuni pentru a testa viabilitatea, rata de adopție și rezultatele
Ținând cont că majoritatea proiectelor de transformare digitală nu reușesc din prima, abordarea unei metodologii de Design Thinking poate fi cheia pentru o transformare de succes.
3 moduri în care Design Thinking poate accelera transformarea în HR
1. Design Thinking pornește de la nevoile angajaților
Angajații sunt utilizatorii finali într-un proiect de trasformare digitală în HR. Luând în considerare nevoile lor încă de la startul proiectului, specialiștii HR pot anticipa rezistența, lua măsuri pentru a spori adopția și demara procesul de change managament. De asemenea, implementarea este urmată de recenzii și sondaje, în care feedbackul angajaților este din nou luat în considerare.
Experience Management (XM), noul buzzword de care companiile trebuie să țină cont
În concluzie, o abodare de Design Thinking în HR asigură întârzieri minime între momentul implementării unei soluții de HR și utilizarea ei în condiții reale de către angajați.
2. Design Thinking în HR acoperă toate scenariile
Unul dintre motivele pentru care proiectele de transformare digitală eșuează este faptul că managerii adoptă soluții hiper-marketate, în loc să studieze toate posibilitățile. Cea mai nouă și avansată soluție nu este neapărat cea mai potrivită pentru compania ta. Iar ceea ce pare a fi problema, nu este neapărat cauza principală.
Spre exemplu, în cazul clinicii din Australia, recidica pacienților nu era cauzată de tratamente greșite, ci de lipsa implicării personalului de îngrijire. Aplicând Design Thinkig în HR presupune analizarea fiecărui aspect al scenariului de lucru, izolarea problemelor critice și aplicarea celor mai potrivite soluții.
3. Design Thinking permite testarea în condiții reale la costuri reduse
Testând soluția digitală pe un focus grup redus de angajați, specialiștii HR își pot da seama de fezabilitatea soluției pe termen lung. Dacă ne limităm la un prototip, implementarea este mai rapidă și mai puțin costisitoare.
Pentru o soluție dezvoltată in-house, adică cu resursele proprii ale companiei, acest lucru presupune lansarea unui MVP – minimal viable product – adică o soluție care să cuprindă doar elementele esențiale. Pentru o soluției de SaaS, ar presupune rularea unui demo gratuit, cu specificații limitate, înainte de a se lua decizia investirii în soluția full.
Urmărește-ne și pe Google NEWS