Economia la zi: PIB-ul București-Ilfov depășește cu 177% media UE, zona Moldovei sub 50%

Raportul BRD “Perspective economice”, ediția de primăvară, descrie o tranziție a economiei dintr-un ritm vibrant post-pandemic într-unul mai monoton, afectat de inflație crescută, costuri mai mari de finanțare și regresul comerțului mondial. Economia UE a avut o creștere modestă, cu Germania având dificultăți din cauza dependenței de energie ieftină din Rusia.

În SUA, consumatorii au cheltuit mai liber economiile acumulate în pandemie, iar avansul tehnologic le-a conferit un avantaj competitiv. România a avut o creștere solidă, dar sub potențial, în timp ce alte economii similare au înregistrat contracții sau stagnare.

Investițiile au devenit motorul principal al creșterii, cu accent pe infrastructură și energie regenerabilă, susținute de fonduri UE. Schimbările în comportamentul consumatorilor au influențat vânzările cu amănuntul, iar perspectivele sunt pozitive, dar fragile, din cauza riscurilor geopolitice și a forțelor stagflaționiste.

PIB București-Ilfov la 177% din media UE

În România, inflația a crescut datorită presiunilor cererii și particularităților structurale. Situația fiscală este complicată, cu un deficit mare și o datorie publică în creștere. Ajustarea fiscală s-a oprit în 2023, iar strategia fiscală urmărește consolidarea pe termen lung, cu investiții publice ambițioase.

În termeni absoluți, Produsul Intern Brut (PIB) al României a ajuns la aproximativ 324,6 miliarde de euro, ceea ce reprezintă o creștere semnificativă. Pe cap de locuitor, PIB-ul a fost înregistrat la 17.030 euro. Această evoluție a contribuit la progrese în ceea ce privește convergența reală a economiei românești cu cea a Uniunii Europene.

Astfel, PIB-ul pe cap de locuitor, măsurat în Parități Standard de Putere de Cumpărare (PPS), a atins 78% din media Uniunii Europene (UE27), în creștere față de nivelul de 76% înregistrat în anul anterior, 2022. Această tendință arată că economia României se apropie de media Uniunii Europene în ceea ce privește puterea economică pe cap de locuitor, reflectând un progres semnificativ în convergența economică.

Diferențele în distribuția PIB-ului pe cap de locuitor între regiuni sunt evidente și semnificative în România. În timp ce regiunea București-Ilfov se remarcă prin unul dintre cele mai ridicate PIB-uri pe cap de locuitor, evaluat la 177% din media Uniunii Europene (UE27) măsurată în Parități Standard de Putere de Cumpărare (PPS), regiunea Nord-Est rămâne mult în urmă, stagnând la sub 50% din această medie.

Această discrepanță reflectă inegalitățile economice și sociale persistente între diferitele regiuni ale țării. București-Ilfov, ca și centru economic și administrativ major al României, beneficiază de infrastructură dezvoltată, investiții străine și oportunități de afaceri mai mari, ceea ce conduce la o concentrare a resurselor și a prosperității economice.

Pe de altă parte, regiunea Nord-Est, precum și alte regiuni mai puțin dezvoltate din țară, se confruntă cu provocări precum lipsa infrastructurii adecvate, investițiile reduse și niveluri mai scăzute de dezvoltare economică și ocupare a forței de muncă. Acest fenomen subliniază necesitatea unei atenții și politici publice mai mari pentru a promova convergența economică și reducerea disparităților regionale în România.

Planul de redresare și rezistență oferă fonduri substanțiale, dar există riscuri de derapaj din cauza unor venituri ipotetice și a unor ținte ambițioase.

Consolidarea fiscală în România este vitală pentru a stabili echilibrul într-o economie afectată de provocări multiple, precum tranziția energetică și îmbătrânirea populației. Guvernul își propune să revină la un deficit de 3% din PIB cel mai devreme în 2027, iar investițiile publice sunt esențiale pentru stimularea creșterii economice și modernizarea infrastructurii.

Cu toate acestea, există riscuri asociate cu derapajul fiscal din cauza estimărilor optimiste privind veniturile și îndeplinirea țintelor din Planul de redresare și rezistență. Consiliul Fiscal avertizează asupra unui deficit apropiat de 6% din PIB și subliniază necesitatea de a fi prudent în gestionarea finanțelor publice.

În ansamblu, România se află într-un moment crucial, în care deciziile fiscale și de investiții vor avea un impact semnificativ asupra direcției economiei în următorii ani. Este esențială o abordare echilibrată și strategică pentru a asigura o creștere sustenabilă și o stabilitate fiscală pe termen lung.