Exploratist: În ultimii 10 ani am trecut de la Mapa noului angajat la Onboarding

Print Friendly, PDF & Email

Multe lucruri s-au schimbat în ultimii 10 ani în domeniul Resurselor Umane, o mare parte din acestea au fost accelerate de pandemia de Covid. Conform unei analize Exploratist, agenție locală de employee experience, acțiuni precum welcome-kit-ul (mapa de introducere în cultura organizațională) și workshopul de induction au devenit onboarding, un proces de integrare complex și customizat în funcție de rolul angajatul și specificul unui anumit departament. Acesta poate dura și câteva luni.

În urmă cu 10 ani, focusul în aria HR era recrutarea, ca proces de sine stătător. Companiile erau concentrate pe identificarea și atragerea celor mai buni profesioniști. Procesul urmărea evaluarea CV-urilor din perspectiva deprinderilor de profesionist ale candidatului, alături de calitățile soft, dacă era vorba despre ocuparea unui job managerial – Silviu Andrei Petran, managing director Exploratist

În prezent, recrutarea se face adesea online ori printr-un proces hibrid, pe fondul pandemiei care a schimbat regulile angajării. Resursele alocate acestei etape sunt doar o parte din întregul proces de extindere a unei echipe. Rolul de integrare a noului coleg “nu mai este responsabilitatea unei singure persoane, ci o colaborare între HR, manager și chiar colegi din departamente”, menționează Petran. 

De asemenea, training-ul punctual s-a transformat într-un proces de dezvoltare continuă – Learning&Development. Conform reprezentanților Exploratist, în ultimii doi ani acest proces a migrat către online, accelerându-l prin platforme experiențiale de micro-learning populate cu conținut tip „discovery” ușor de accesat, interactiv și spart în etape aliniate ritmului individual de învățare.

Comunicarea internă în formate inspirate din TV și entertainment

În ceea ce ține de comunicarea internă, această a căpătat un rol de sine stătător și a trecut de la reviste și flyere pentru angajați la conținut livrat în “formate inspirate din TV și entertainment, care se consumă ușor și rapid.  Odată intensificate aceste activități, a apărut nevoia de a măsura impactul asupra angajaților. În prezent, cele mai multe companii derulează periodic sondaje de engagement. În urma rezultatelor, compania setează KPIs și creează un plan de îmbunătățire cu acțiuni din zone organizaționale complementare: HR, inovație, change management, comunicare, zona operațională”.

Well-being: doar un sfert din angajați chiar profită de beneficiile oferite de companii

Un alt element care s-a conturat în special în pandemie a fost well-being – bunăstarea angajaților. Dacă în trecut angajatorii considerau bunăstare mobilul și laptopul de serviciu, aceștia au înțeles că e nevoie de mai multă atenție și în zona medicală și au introdus pachete la clinicile private de sănătate, apoi zile în plus de concediu, pensii private, burse pentru copii etc. 

Lockdown-ul și munca de acasă din ultimii doi ani ne-au arătat cât de mult contează gestionarea corectă a stresului și sănătatea mintală. Companiile (o parte dintre ele cel puțin) au acționat rapid pentru a evita pe cât posibil situațiile de burnout prin care ar putea trece angajații lor și au introdus în pachetele de beneficii sesiuni gratuite de consiliere cu specialiști și psiho-terapeuți, workshopuri de well-being mental, echilibru emoțional, spiritual și revigorare fizică, precum și well-being financiar.

Nota Autorului: În Harvard Business Review am citit două articole interesante despre strategiile pe care le pot aplica angajatorii pentru a îmbunătăți bunăstarea și sănătatea angajaților și cum pot fi convinși aceștia din urmă chiar să participe la programele de well-being. Pentru că, în realitate, doar un sfert din angajați profită de beneficiile oferite de companii, conform Gartner.

În afară de a fi sănătos fizic și emoțional, companiile s-au focusat în ultimii 10 ani să-l facă pe angajat să devină mai implicat în cultura organizațională și succesul afacerii. Acest proces are, desigur, un nume – employee experience și implică strategii și bugete bine definite.

Percepția globală la nivel de HR arată o creștere semnificativă a importanței employee experience: în 2020 – 27% considerau această componentă ca fiind cea mai importantă din strategia de HR, iar studiile arată că procentul va crește la 35% în 2022. La nivel local, observăm o creștere comparabilă pentru astfel de programe. Bugetele cresc și ele proporțional, cu mențiunea că acestea sunt influențate consistent de mediul de implementare. Astfel, experiențele sunt mult mai eficiente din punct de vedere cost atunci când se desfășoară în online, decât în offline – Silviu Petran, Exploratist

Bonusuri în acțiuni

Sistemele de bonusare au evoluat de la prime, la acțiuni care valorizează angajatul și îi confirmă poziția în ecosistemul companiei. Din ce în ce mai mult, companiile promovează azi și apreciază public „intraprenoriatul”, conform Exploratist.

Primesc recognition colegii care exprimă elemente din cultura antreprenorială: autonomie și responsabilitate individuală, inițiativă și proactivitatate.  Strâns legat de recunoaștere se dezvoltă employer branding-ul intern și extern. Oamenii cu ADN-ul companiei promovează în intern misiunea și valorile și sunt recunoscuți ca ambasadori de brand. De câțiva ani, rolul lor s-a extins în mediul extern, completând campaniile externe de recrutare.



Urmărește-ne și pe Google NEWS