Fără job în pandemie: cât de complicată (și scumpă) este reconversia profesională

Print Friendly, PDF & Email

Datele Institutului Național de Statistică arătau în primăvară că numărul de șomeri (15-74 de ani) a crescut la 463.000, rata șomajului ajungând astfel la 5,2%, cel mai nivel din ultimii 3 ani. În luna iulie 2020, datele INS înregistrau aproape 103.000 de contracte de munca suspendate (în somaj tehnic), cu 24% în hoteluri și restaurante, 20% în industria prelucătoare și 9% în comerț.

Ieșirea din starea de urgență și relaxarea măsurilor în starea de alertă nu au readus normalitatea în relațiile de muncă. Multe industrii sunt încă afectate, iar sute de mii de români au în continuare veniturile reduse pe fondul acestui context. În aceste condiții, cererea pentru cursuri de calificare a crescut exponențial, mulți români considerând că este momentul oportun pentru o schimbare profesională. De voie sau, mai degrabă, de nevoie.

În ciuda cifrelor de mai sus, legislația muncii este destul de bine reglementată în România, prin urmare locul lor de muncă nu este atât de fragil. Dacă există dubii vizavi de o concediere, mai ales în contextul pandemic, cel mai bine ar fi să apelați la un specialist în dreptul muncii.

Angajatorul are dreptul de a dispune concedierea salariaților care s-au aflat în șomaj tehnic după încetarea acestei perioade și dacă situația economică nu îi permite plata salariilor pe viitor, cu condiția respectării termenului legal de preaviz și a eventualelor clauze privind plata unor compensații existente în contractele individuale de muncă ale angajaților sau în contractele colective de muncă aplicabile.

În această situație, decizia de concediere pentru motive care nu țin de persoana salariatului poate fi atacată în instanţa de către salariat, în măsura în care apreciază că aceasta are un caracter arbitrar și abuziv, a explicat Ioana Doagă, avocat și mananging partener DB Legal (foto).

Ioana Doagă, avocat și managing partner la DB Legal
Ioana Doagă

Totuși, imprevizibilitatea de pe piața muncii a făcut ca interesul să crească pentru cursurile care asigură o reconversie profesională rapidă și facilă, în decurs de câteva săptămâni și cu un cost mediu de 1.000 de lei.

Mihaela Rotaru (foto), fondatorul unei școli de cursuri de calificare acreditate, spune că solicitările pentru cursurile respective au crescut cu 150% față de perioada similară a anului trecut. De asemenea, tipologia cursantului s-a modificat vizibil, trecând de la persoane tinere, în căutarea unei meserii sau care explorau diferite pasiuni și abilități, la persoane care deja au un job, dar acesta a fost afectat în ultimele 6 luni, care urmăresc să-și stabilizeze veniturile.

Mihaela Rotaru
Mihaela Rotaru

Aproape jumătate dintre cursanți doresc să urmeze cursurile noastre pe fondul contextului actual, iar un procent apropiat dorește să urmeze mai mult de un curs. Sunt mânați de imprevizibilitate, de faptul că le-au fost afectate veniturile, de lipsa de predictibilitate în ceea ce privește evoluția jobului lor actual, mulți fiind o lungă perioadă în șomaj tehnic sau nu au o perspectivă clară vizavi de reluarea activității la nivel normal. Prin urmare, sunt mult mai interesați de practică, de trainer și vor asigurări că vor pleca din scoală foarte bine pregătiți. De asemenea, este foarte importantă diploma acreditată, întrucât își doresc să aibă siguranța că se vor putea angaja ulterior – Mihaela Rotaru, care a fondat Școala Rottaru la începutul lui 2019

Potrivit acesteia, cele mai solicitate cursuri sunt cele de cosmetică, masaj, stilist protezist de unghii, profesionist in aplicarea extensiilor de gene și make-up. Acestea durează între 1 și 3 – 4 luni, iar la final cursanții susțin un examen pentru a primi diploma acreditată de ministerul de resort care le asigură exercitarea profesiei în legalitate, fie că o fac pe cont propriu, fie că doresc să se angajeze. Costul unui curs porneste de la 400 de lei și ajunge la 1.500 de lei.

40% dintre cursanții din ultimele trei luni sunt persoane cu vârsta între 30 și 45 de ani, care, în mare parte, doresc să-și suplimenteze veniturile. Există și un procent mare de cursanți, peste 60%, care ne solicită de la început asistență în găsirea unui loc de muncă, după absolvire. Înainte de pandemie, sub 35-40% doreau să profeseze imediat în domeniul în care se calificau, a mai explicat Mihaela Rotaru. De altfel, interesul pentru cursurile de calificare acreditate oferă o perspectivă optimistă asupra businessului, Mihaela Rotaru estimând o creștere de 35% a cifrei de afaceri în 2020.



Urmărește-ne și pe Google NEWS

One Reply to “Fără job în pandemie: cât de complicată (și scumpă) este reconversia profesională”

Comments are closed.