Impactul noilor modificări fiscale asupra prețurilor din imobiliare și construcții. Reacțiile industriei: descurajarea investițiilor și creșterea prețurilor

Într-o perioadă marcată de incertitudini economice și volatilitate globală, România se confruntă cu provocări semnificative în sectorul imobiliar, unde măsurile fiscale propuse își fac simțită prezența. Autoritățile, neoficial, au discutat modificări fiscale menite să acopere deficitul bugetar, însă acestea au generat neliniște în mediul de afaceri, cu impact major asupra construcțiilor și imobiliarelor.

Unul dintre pilonii de dezbatere în această chestiune a fost reducerea stimulentelor fiscale în construcții, o mișcare ce pare să își croiască drum spre companiile din acest sector și, implicit, spre întreaga forță de muncă implicată în el. Aceasta ar putea declanșa o nouă penurie de forță de muncă, afectând atât personalul necalificat, cât și pe cel calificat, într-un mediu deja tensionat.

Efectele anunțate nu sunt neglijabile, iar antreprenorii din domeniile construcțiilor și imobiliare au adus în discuție diverse consecințe. Creșterea costurilor de construcție, întârzierile în finalizarea proiectelor și prețurile mai ridicate pentru clienții finali sunt doar câteva dintre consecințele anticipate. Este evident că măsurile fiscale propuse vor avea un impact mai larg asupra economiei și societății românești decât se aștepta inițial.

Crește decalajul între cerere și ofertă

Mai mult, într-un context în care numărul locuințelor noi construite anual în țară este în declin, deciziile fiscale prezintă un potențial de a aprofunda decalajul dintre cerere și ofertă. Deși România este cunoscută pentru atractivitatea sa în ochii investitorilor regionali, riscul unor scăderi semnificative în proiectele imobiliare noi este inevitabil, cu efecte ce se pot resimți în economie și pe termen lung.

Cătălin Chimir, directorul general al SENARIA, furnizor de servicii de management de proiect în construcții și real estate development services, atrage atenția asupra consecințelor potențiale ale acestor măsuri. Acesta subliniază că schimbările discutate au potențialul de a afecta prețurile proprietăților, de a descuraja achizițiile și de a genera întârzieri și creșteri de costuri.

Într-un mediu în care aproximativ 400.000 de persoane sunt angajate în construcții, aceste schimbări pot adânci criza de forță de muncă și pot tensiona resursele umane calificate, cu consecințe ce pot afecta atât costurile serviciilor și termenul de livrare al proiectelor, cât și costul proiectelor respective, cu impact asupra clientului final , mai spune Cătălin Chimir. 

Nu doar antreprenorii din construcții sunt afectați de aceste măsuri, ci și profesioniștii din domeniul arhitecturii și designului interior. Armina Popeanu, fondatoarea Business of Creativity, o comunitate pentru antreprenorii creativi, subliniază că schimbările fiscale au creat obstacole financiare pentru arhitecți și designeri de interior, împiedicându-i să își atingă obiectivele de sustenabilitate. Iar această lipsă a unei politici fiscale pentru industriile creative din România – așa cum există în alte state europene –  creează complexitate într-un peisaj deja dificil din punct de vedere financiar și descurajează tendințele antreprenoriale. 

Presiune pe piața locurilor de muncă

Ambii antreprenori avertizează asupra presiunii ce se va crea asupra locurilor de muncă, fapt ce ar putea în cele din urmă încuraja întoarcerea la practici nereglementate și creșterea procentului de muncă la negru. Inclusiv în zona personalului specializat se va crea presiune, mai ales pe fondul nevoii reale din piață, accentuată de programele PNRR de mare infrastructură ce vor fi demarate în curând. 

Reglementarea este necesară, corectă și asigură un mediu de business sustenabil. Însă măsuri cu un astfel de impact nu pot fi anunțate și adoptate de pe o zi pe alta, ci cu un minim de 6 luni înainte, pentru ca antreprenorii să poate creiona un plan. Nici la acest capitol nu stăm bine, în industriile creative mulți pornesc un business fără un plan clar, iar imprevizibilitatea fiscală nu contribuie deloc la stabilitate și planificare, a mai precizat Armina Popeanu.

Scade numărul proiectelor noi

Mai mult decât atât, arhitecții consideră că un impact direct al măsurilor se va vedea în numărul de proiecte, care va porni pe o pantă descendentă. „Din cauza inflației și războiului din Ucraina au crescut costurile de materiale la furnizori. Creșterea taxelor va ridica și mai mult prețul resimțit de client și va diminua procentele de profitabilitate a proiectelor”, a precizat Sebastian Mîndroiu, Pick Two Studio. 

Astfel, ceea ce inițial părea a fi un pas pentru acoperirea deficitului bugetar a creat un val de îngrijorări și reacții în lumea afacerilor. Dacă autoritățile vor alege să pună în aplicare aceste măsuri, ar trebui să se țină cont de impactul lor asupra pieței imobiliare, precum și de necesitatea menținerii unui echilibru între obiectivele fiscale și stabilitatea sectorului imobiliar, unul dintre motoarele economiei românești.

Foto principal: Pexels.com