Inteligența, statutul socio-economic și genul influențează momentul diagnosticării ADHD la copii. STUDIU

Un studiu recent, publicat în British Journal of Clinical Psychology, atrage atenția asupra unor factori neașteptați care influențează momentul diagnosticării tulburării de deficit de atenție și hiperactivitate (ADHD) la copii. Cercetătorii din Ontario, Canada, au descoperit că variabile precum inteligența, statutul socio-economic, genul și etnia maternă pot afecta atât vârsta la care un copil este diagnosticat, cât și tipul de simptome ce atrag atenția părinților și cadrelor didactice.

Factori de mediu și accesul inegal la diagnosticare

Studiul arată că micuții din familii cu statut socio-economic ridicat și cei cu un coeficient de inteligență (IQ) mai mare tind să fie diagnosticați mai târziu decât ceilalți copii. Acest decalaj ar putea fi generat de accesul diferențiat la servicii de sănătate mintală, dar și de tendința părinților cu un nivel educațional mai ridicat de a considera că micile dificultăți ale copiilor se pot corecta odată cu vârsta. Accesul la consultații pentru sănătate mintală și stigmatizarea asociată cu astfel de diagnostice pot, de asemenea, să joace un rol.

TE-AR PUTEA INTERESA ȘI: Restricțiile COVID-19 au accelerat îmbătrânirea creierelor adolescenților, în special la fete

Importanța genului și a simptomelor specifice de ADHD la copii 

Simptomele predominante de hiperactivitate atrag atenția mai devreme, ceea ce poate accelera diagnosticarea în rândul copiilor energici și agitați. În schimb, simptomele legate de neatenție – cum ar fi dificultatea de concentrare și uitarea frecventă – pot fi mai greu de observat și sunt deseori confundate cu trăsături normale ale copilăriei.

Diferențele de diagnosticare între fete și băieți sunt, de asemenea, semnificative. Băieții au un risc mai mare de a fi diagnosticați devreme, în parte deoarece simptomele lor sunt mai evidente și, prin urmare, mai ușor de remarcat de către părinți și profesori. În schimb, fetele, care prezintă adesea simptome mai subtile, sunt adesea trecute cu vederea până la vârste mai mari, ceea ce poate duce la complicații în dezvoltarea lor educațională și socială.

Aspecte culturale și de integrare

Etnia maternă și contextul imigrant influențează, de asemenea, diagnosticarea, copiii din familii de imigranți având un risc mai mare de diagnosticare întârziată. Această constatare poate reflecta provocările culturale și lingvistice întâmpinate de părinți în accesarea serviciilor medicale, dar și o anumită reticență în a căuta sprijin medical pentru sănătatea mintală din cauza barierelor culturale.

CITEȘTE ȘI Analiza conform căreia doar 57 de companii sunt responsabile pentru 80% din emisiile globale de CO2

Implicatii pentru politicile de sănătate publică

Studiul sugerează că politicile de sănătate publică ar trebui să fie mai incluzive și mai personalizate pentru a evita astfel de discrepanțe. Diagnosticarea timpurie și accesul la programe educaționale și terapeutice ar putea reduce impactul pe termen lung al ADHD asupra copiilor și familiilor acestora.

Prin aducerea la lumină a acestor diferențe de diagnosticare, cercetătorii speră să contribuie la o mai bună înțelegere a ADHD și să promoveze un acces mai echitabil la servicii de sănătate mintală pentru toți copiii, indiferent de originea lor sau de contextul social din care provin.

Pentru detalii suplimentare, puteți consulta studiul complet aici.