Joaca de-a spionii digitali s-a terminat pentru Serviciul de Informații German

Serviciul de Informații Federal din Germania (BND) este echivalentul SRI-ului românesc, dar cu ceva mai multă influență. Germania este al doilea cel mai mare IXP (Internet Exchange Point) din lume, după Brazilia. Un IXP este o infrastructură digitală prin care datele trec dintr-o rețea în alta. Acest lucru înseamnă că BND-ul poate “răsfoi” prin toate datele care trec prin aceste puncte în căutarea unor amenințări sau cam orice își propune să găsească.

Dar “distracția” s-a terminat pentru serviciul de informații german după ce Curtea Constituțională Federală din Germania a decis ieri că monitorizarea în masă a acestor date încalcă drepturile fundamentale ale individului. Procesul a fost deschis de jurnaliști care scriau despre cazuri de încălcări ale drepturilor omului în zone de conflict armat și se temeau ca sursele lor să nu fie deconspirate de BND, iar detaliile să fie împărtșite cu alte țări, notează fortune.com. Curtea a decis astfel că și străinii au dreptul la protecție din partea statului german.

Prin “alte țări”, jurnaliștii se refereau mai exact la Statele Unite ale Americii cu care BND are un acord de schimb de informații care a fost încheiat imediat după atentatele din 11 septembrie 2001. Acordul prevedea, printre altele, spionarea unor ținte extrem de specifice în beneficiul SUA, cum ar fi EADS  – European Aeronautic Defence and Space Company (Airbus începând cu 2017) și guvernele francez și austriac.

VEZI ȘI Lista 12 cursuri online gratuite de Front End Web Developer

După ce Edward Snowden a făcut publice aceste detalii (printre altele), parlamentul german a cerut investigarea practicilor BND care, până atunci, ar fi trebuit să monitorizeze doar 20% din traficul de internet care trecea prin IXP-ul german. Investigația a culminat cu o lege care în loc să îngrădească drepturile de supraveghere în masă a serviciului german de informații, i-a oferit BND-ului și mai multă libertate. Atât de multă, încât acesta avea acces la tot traficul de date, inclusiv la mailurile jurnaliștilor.

Decizia Curții Constituționale Federale din 19 mai reprezintă o victorie în numele dreptului la viață privată a oricărui individ, indiferent de naționalitate. Legea defectă pe care curtea germană a declarat-o neconstituțională prevedea supravegherea în masă în loc de monitorizarea unor anumiți indivizi sau fapte, nu prevedea suficiente mecanisme de control și nici garanții prin care jurnaliștii sau avocații să fie protejați. În plus, legea nu includea nicio limită asupra volumului și caracterului datelor transmise serviciilor de informații din alte state, în special NSA-ului american.

Guvernul german are termen până la finalul anului 2021 pentru a modifica această lege.

photo: southerneye.co.zw

Microsoft și Sony lansează camere video cu Inteligență Artificială