De la modele de business liniare la platforme și ecosisteme
Am participat la câteva conferințe și prezentari la viața mea și, în aproape toate, a existat cel puțin o referință la modele de business de tip Uber sau AirBnB. Știți voi, disruptorii – companiile acelea care au schimbat regulile jocului în industria transportului urban sau hotelieră. Și nu sunt singurele. Avem acum noi moduri în care ne putem comanda mâncarea sau în care putem plăti cafeaua fără să mai fie nevoie să scoatem portofelul din buzunar. Aceste noi modele de business bazate pe inovații tech au devenit un obiectiv în sine pentru orice companie în economia experiențială.
Am auzit recent într-o conferință o frază care mi s-a părut foarte interesantă “companiile stabile în piață, operează pentru profit, companiile nou intrate pe o piață operează pentru creștere”. Regulile după care se ghidează acestea diferă și e greu pentru oricare dintre ele să țină pasul cu cealaltă.
Dar, chiar dacă Uber i-a încurcat pe taximetriști, branduri consacrate în industria auto, spre exemplu BMW și Daimler (de asemenea amenințate de platformele de ride și e-hailing – utilizatorii din marile orașe preferă să comande o mașină prin aplicație decât să mai cumpere mașini noi) s-au regrupat și au venit cu propria platformă de mobilitate Free Now.
CITEȘTE ȘI Consumul excesiv de alcool crește în orașele în care activează Uber
Din acest motiv, inovațiile tehnologice în sine nu sunt suficiente pentru a avea succes, ci este nevoie de modele de business care să valideze noile idei în economia experiențială. De ce ne place Uber sau foodpanda? Nu doar pentru că aplicațiile sunt ușor de folosit, (aproape toți) șoferii sunt civilizați și mâncarea ajunge (relativ) rapid. Ci, apreciem astfel de companii pentru experiența pe care ne-o oferă: modul convenabil, rapid și sigur de a primi produsul/serviciul dorit, care, cel puțin în cazul celor două companii, presupune “jonglarea” cu mai mulți furnizori.
Dacă privim cu atenție modele de business din spatele acestor servicii putem observa o transformare majoră de la modele liniare la modele bazate pe platforme și ecosisteme de business.
De-a lungul timpului, companiile au folosit modele de business liniare pentru a oferi produse sau servicii clienților. Fie prin controlarea întregului lanț valoric, de la producție până la livrare, fie controlau doar câteva etape din acest lanț: producția sau distribuția, ori vânzarea.
În prezent, prin scăderea costurilor asociate cu colectarea, stocarea și procesarea datelor, companiile pot acum controla procese și activități de business ale partenerilor din același ecosistem. Astfel, ele au șansa de a-și scala rapid afacerea pe mai multe piețe, de a genera venituri, dar și de a-și reorganiza activitățile și resursele generatoare de costuri, atribuindu-le altor parteneri din platformă care le pot livra la costuri reduse.
Să luam exemplu foodpanda: valoarea pe care o aceasta o oferă utilizatorilor stă în gestionarea proceselor prin care mâncarea este comandată și livrată. Foodpanda nu face altceva decât să permită schimbul de date între restaurant, livrator și client. Și, ca lucrurile să meargă și mai eficient, platforma lucrează și cu un procesator de plăți în cazul celor care aleg să achite cu cardul.
Prin astfel de modele bazate pe platforme, companiile își dezvoltă modele de business și capabilitățile tehnologice pentru a se concentra pe livrarea de experiențe, nu doar produse, consumatorilor. Iar economia experiențială este abia la început. Tot mai multe branduri și companii adoptă astfel de modele de business. E un moment bun să fii consumator!
Urmărește-ne și pe Google NEWS