Parlamentul amână adoptarea „variantei chinezești” a legii deepfake în România

Propunerea de lege privind deepfake-ul în România a devenit subiectul unor dezbateri intense în societate, împărțind opinii și generând preocupări legate de libertatea de exprimare și protecția împotriva dezinformării și abuzurilor digitale. Acest proiect de lege a fost inițiat în urma unor videoclipuri deepfake care au implicat personalități publice, cum ar fi Sebastian Burduja, ministrul Energiei, și Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naționale a României, și care au apărut pe rețelele de socializare.

Deepfake-ul, o formă de manipulare media utilizând inteligența artificială pentru a crea conținut fals care pare autentic, a devenit o preocupare globală din cauza potențialului său de a genera dezinformare, manipulare și chiar prejudicii personale și financiare.

Proiectul de lege propus în România vizează sancționarea creării și distribuirii de conținut deepfake fără marcaje corespunzătoare. Totuși, o modificare adusă de Camera Deputaților, care introduce pedepse cu închisoarea pentru crearea de conținut deepfake, a provocat îngrijorări și contestații. Această modificare a stârnit critici cu privire la posibile încălcări ale libertății de exprimare și a ridicat întrebări cu privire la eficacitatea și proporționalitatea sancțiunilor.

Pe de o parte, există voci care susțin necesitatea unei legislații mai stricte pentru a proteja individul și societatea de consecințele negative ale deepfake-ului. Aceste voci argumentează că deepfake-ul poate provoca daune grave emoționale, financiare și chiar politice, și că sancțiunile trebuie să fie suficient de severe pentru a descuraja utilizarea abuzivă a tehnologiei.

Pe de altă parte, există îngrijorări că propunerea de lege ar putea afecta libertatea de exprimare și ar putea fi utilizată pentru a reprima critica legitimă sau pentru a cenzura opinii divergente. Criticii, printre care ong-ul Active Watch, subliniază că definițiile vagi și termenii confuzi din proiectul de lege pot duce la interpretări subiective și la abuzuri din partea autorităților.

În plus, există preocupări cu privire la eficacitatea propunerii de lege în combaterea deepfake-ului, având în vedere natura evolutivă și adaptabilă a tehnologiei. Mulți consideră că este esențial să existe o înțelegere clară și precisă a fenomenului de deepfake și a modurilor sale de utilizare înainte de a adopta măsuri legislative.

În timp ce unele țări au adoptat deja legi care sancționează deepfake-ul, altele, precum România, se confruntă cu provocarea de a găsi un echilibru între protejarea drepturilor individuale și protejarea împotriva manipulării digitale. O abordare coordonată și cuprinzătoare la nivel european ar putea oferi un cadru mai adecvat pentru reglementarea deepfake-ului, evitând discrepanțele și riscul de fragmentare în cadrul Uniunii Europene.

În concluzie, dezbaterile în jurul propunerii de lege privind deepfake-ul în România reflectă complexitatea și sensibilitatea acestei probleme. Este necesar un dialog amplu și echilibrat între părțile interesate, inclusiv experți, societate civilă și decidenți politici, pentru a dezvolta o legislație eficientă și respectuoasă cu drepturile fundamentale.

imaginea principala a fost creată cu ajutorul inteligenței artificiale