Radiografia agriculturii românești: Un raport complex evidențiază oportunitățile tehnologice și provocările structurale în context european

România se distinge în peisajul agricol european prin cea mai numeroasă forță de muncă din domeniu și un număr mare de ferme, dar se confruntă cu provocări semnificative legate de fragmentarea exploatațiilor, îmbătrânirea populației agricole și un ritm lent al digitalizării. Aceste aspecte sunt detaliate în cea de-a patra ediție a raportului “Romanian AgriFood Startups Overview Report 2024”, elaborat de Impact Hub Bucharest (reprezentant EIT Food în România) și Startarium. Documentul oferă o analiză cuprinzătoare a ecosistemului AgriFood din România, examinând modul în care digitalizarea, inovația și politicile europene influențează viitorul producției alimentare. 

Situația actuală a agriculturii românești – o imagine complexă

Raportul confirmă poziția României ca lider UE în ceea ce privește forța de muncă agricolă, cu 1.77 milioane de angajați, reprezentând 23% din totalul european. De asemenea, țara găzduiește aproximativ o treime din fermele UE. Cu toate acestea, 90% dintre exploatații sunt mai mici de 5 hectare, caracterizate drept ferme de subzistență. Această structură funciară fragmentată contribuie la productivitatea scăzută a sectorului.

Startup-ul european care vrea să transforme terapia pentru autism și ADHD cu tehnologie la domiciliu

Christof Götz și Christine Hartlieb-Götz au o fiică afectată de autism. În cursul tratamentului, au descoperit terapia cu neurofeedback, un tip de antrenament de forță pentru creier care încearcă să influențeze activitatea cerebrală într-un mod țintit. […]

O provocare majoră este îmbătrânirea populației agricole, 44.3% dintre fermieri având peste 65 de ani. Pe de altă parte, România are cea mai mare pondere a femeilor active în agricultură din UE, 19% în 2021.Din punct de vedere economic, sectorul agricol românesc a avut o contribuție în scădere la formarea PIB-ului, de la 3,9% în 2023 la 3,2% în 2024. Mai mult, conform datelor Institutului Național de Statistică citate în raport, agricultura a înregistrat o contribuție negativă de -0,4% la creșterea economică generală a țării în 2023. Aceasta indică o scădere a volumului de activitate în sector, chiar dacă acesta rămâne o componentă semnificativă a economiei naționale. La nivelul UE, contribuția medie a agriculturii la PIB a fost de 1,3% în 2023.

Rolul tehnologiei și ecosistemul de startup-uri:

Raportul subliniază potențialul uriaș al digitalizării pentru creșterea rentabilității, menționând tehnologii precum senzori, drone, imagistică satelitară sau inteligență artificială. Digitalizarea poate ajuta la creșterea productivității și la abordarea problemei forței de muncă în scădere, creând noi oportunități pentru specialiști.

Totuși, nivelul de digitalizare în fermele românești este încă redus, influențat de dimensiunea mică a fermelor, lipsa trainingului profesional și resursele insuficiente. Ecosistemul de startup-uri AgriFood și AgriTech din România este în curs de dezvoltare, numărând 73 de companii în 2023. Finanțările atrase în perioada 2018-2023 au totalizat 14 milioane de euro pentru FoodTech și 1,6 milioane de euro pentru AgriTech. Aceste sume sunt modeste comparativ cu nivelul regional, reflectând un mediu investițional mai dificil în 2023. Start-up-urile din domeniu se concentrează majoritar în București, dar există și hub-uri emergente în județe precum Cluj, Brașov și Prahova.

Totul despre "taxa pe stâlp" 2025: Cine plătește, Cum se calculează

Ce trebuie să știe companiile despre noua impozitare a construcțiilor speciale Ministerul Finanțelor a pus vineri în procedură de transparență un proiect de Ordonanță de Urgență (OUG) privind modalitatea de aplicare a impozitului pe construcțiile speciale, celebra “taxa pe stâlp”

Politici europene și provocări climtice:

Politica Agricolă Comună (PAC) 2023-2027 și inițiative precum European Green Deal și strategia Farm to Fork modelează direcția agriculturii europene și românești. Aceste politici vizează creșterea sustenabilității, reducerea impactului asupra mediului, promovarea agriculturii organice și sprijinirea modernizării. România are angajamente în cadrul PAC, inclusiv o alocare de 5.03 miliarde de euro în fonduri nerambursabile.

Totuși, raportul menționează că România nu a definit încă toți indicatorii naționali de progres și există un accent limitat pe digitalizarea agricolă și adaptarea la schimbările climatice în planurile sale. Riscurile climatice, precum degradarea solului și lipsa apei, sunt recunoscute ca provocări majore. Agricultura este un contribuitor semnificativ la emisiile de gaze cu efect de seră la nivel UE, iar politicile europene încurajează reducerea acestora și o gestionare mai sustenabilă a resurselor.

Cum va arăta sectorul agricol în România și Europa

Pe baza analizei din raport și a tendințelor actuale, următorii 10 ani vor aduce o transformare semnificativă în sectorul agricol românesc și european.

• Rolul tehnologiei: Digitalizarea va accelera, devenind indispensabilă pentru conformarea cu standardele de mediu și creșterea eficienței. Agricultura de precizie, bazată pe date și AI, alături de automatizare, vor juca un rol central în optimizarea producției și reducerea dependenței de munca manuală. Tehnologia va facilita, de asemenea, trasabilitatea și gestionarea riscurilor.
   
• Provocări persistente și noi: Structura fragmentată a fermelor în România va rămâne o barieră majoră, necesitând eforturi sporite pentru consolidare și asociere prin cooperative moderne. Îmbătrânirea forței de muncă va continua să fie o problemă, necesitând soluții bazate pe tehnologie și atragerea tinerilor prin modernizare și oportunități antreprenoriale. Schimbările climatice își vor intensifica impactul, impunând adaptări și investiții în infrastructură (ex: irigații) și tehnologii reziliente. Accesul la finanțare și decalajul de competențe digitale vor rămâne critice, în special pentru fermele mici.
   
• Oportunități de creștere: Alinierea la politicile UE privind sustenabilitatea și digitalizarea deschide accesul la fonduri europene semnificative. Creșterea cererii pentru produse sustenabile și organice creează noi piețe și nișe profitabile. Dezvoltarea ecosistemului AgriFoodTech, deși la început, reprezintă o oportunitate de inovare și dezvoltare de soluții adaptate nevoilor locale. Colaborarea, în special prin cooperative, poate oferi fermierilor mici acces la resurse și piețe. România are potențialul de a deveni un hub regional pentru anumite nișe, valorificând expertiza academică și diversitatea geografică.
   

Sectorul agricol românesc se află la un moment definitoriu. Deși confruntat cu dificultăți istorice și noi presiuni, potențialul de modernizare prin tehnologie și colaborare, sprijinit de politicile și finanțarea europeană, deschide calea spre o agricultură mai eficientă, sustenabilă și rezilientă în următorul deceniu.

Raportul complet “Romanian AgriFood Startups Overview Report 2024” este disponibil aici.