De ce raportarea bancară rămâne complicată chiar și cu procese automatizate. Perspectiva NBD

 


Băncile investesc în automatizare și pentru a reduce timpul, resursele consumate de raportările către autorități. Generarea mai rapidă a documentelor rezolvă însă doar o parte a problemei: înainte de acest pas, informațiile din sisteme și departamente diferite trebuie aduse la un numitor comun.

Cât din această muncă poate prelua tehnologia și cât depinde de organizarea băncii? În răspunsurile transmise Digital Business, Emanuel Oană, CEO al furnizorului de software pentru bănci New Business Dimensions (NBD), descrie dificultăți care apar înainte ca datele să ajungă într-un raport: definiții neuniforme, surse multiple și responsabilități împărțite între echipe.

„În momentul în care trebuie să demonstrezi nu doar că o cifră este corectă, ci și de unde vine, prin ce transformări a trecut și cine a validat-o, aceste fragmentări devin foarte vizibile” – precizează Emanuel Oană, CEO NBD.

Observația executivului român mută discuția despre automatizare de la viteza aplicației către felul în care banca își organizează datele. Înainte ca un software să poată aplica regulile de raportare, instituția trebuie să clarifice sursele, definițiile și responsabilitățile.

Munca dinaintea raportului

Din experiența proiectelor NBD, o parte relevantă a efortului este consumată de colectarea și reconcilierea datelor, verificarea diferențelor, corectarea neconcordanțelor și reluarea validărilor.

Oană evită să avanseze un cost mediu pentru piața bancară românească. Efortul diferă în funcție de dimensiunea instituției, numărul raportărilor, infrastructură și nivelul de automatizare existent.

Există însă o dificultate pe care organizațiile tind să o subestimeze: munca necesară pregătirii datelor pentru noul sistem.

„Instalarea unei platforme este doar o parte a proiectului. Identificarea și definirea surselor corecte, reconcilierea informațiilor, clarificarea responsabilităților asupra datelor și validarea regulilor pot necesita, inclusiv din partea clientului, mai multă muncă decât pare inițial”, explică CEO-ul NBD.

Durata implementării depinde, așadar, și de cât de bine își cunoaște clientul procesele. Furnizorul are nevoie de reguli de business suficient de clare pentru a le transpune în aplicație, iar definirea acestora presupune participarea celor care folosesc și validează informațiile.

Problema a fost discutată și la conferința „Regulatory Reporting Reimagined”, organizată pe 7 octombrie de BusinessMark și NBD. Daniel Călin, CIO al CEC Bank, a susținut că responsabilitatea datelor trebuie să rămână la liniile de business, într-un parteneriat cu IT-ul. Detalii aici.

Din perspectiva Raiffeisen Bank, Mircea Busuioceanu, vicepreședinte al Diviziei Risc, a indicat o dificultate suplimentară: taxonomiile diferite folosite de autoritățile care primesc raportările. Aceleași informații trebuie pregătite pentru cerințe și definiții care nu sunt neapărat aliniate.

Automatizare fără AI în platforma de bază

NBD a lansat recent R-CUBE, o platformă care automatizează fluxul de raportare, de la integrarea și prelucrarea datelor până la aprobarea, semnarea și arhivarea documentelor.

Compania afirmă că soluția poate reduce cu până la 60% efortul operațional de raportare și cu până la 80% timpul necesar generării rapoartelor, comparativ cu BIND, generația sa anterioară.

Oană face însă o precizare despre tehnologia utilizată:

„R-CUBE, în forma actuală, nu integrează AI sau machine learning în platforma de bază. Folosim automatizare, reguli, validări și modele deterministe acolo unde rezultatul trebuie să fie predictibil și auditabil.”

Distincția este relevantă pentru un domeniu în care instituția trebuie să poată explica modul în care a fost calculată o valoare. Verificarea automată a regulilor și identificarea neconcordanțelor pot funcționa fără inteligență artificială.

NBD consideră că AI va avea un rol tot mai important, dar păstrează verificarea umană în special în modificarea sau corectarea datelor.

„Nu putem sacrifica calitatea, explicabilitatea și controlul doar pentru un nivel mai ridicat de automatizare”, spune Oană.

Beneficiul urmărit diferă și în funcție de situația inițială a clientului. Pentru o bancă în care există numeroase operațiuni manuale, câștigul poate veni direct din timpul economisit. Pentru o instituție deja automatizată, valoarea suplimentară poate fi legată de centralizarea operațiunilor, urmărirea modificărilor și adaptarea la cerințe noi.

Migrarea trebuie justificată economic

R-CUBE a fost construită de la zero, potrivit NBD, folosind experiența acumulată în peste 15 ani cu BIND. Platforma anterioară are peste 26 de clienți activi din banking și din sectorul instituțiilor financiare nebancare.

Pentru clienții existenți, adoptarea R-CUBE presupune o nouă decizie de investiție. Emanuel Oană spune că au avut loc demonstrații pentru mai multe instituții financiare și că sunt pregătite analize economice care să fundamenteze eventualele migrări.

NBD nu avansează un termen general de recuperare a investiției. Acesta depinde de costul procesului existent, de numărul raportărilor, de automatizarea deja disponibilă și de complexitatea integrării.

Pentru o bancă, evaluarea începe astfel înaintea alegerii platformei: cât timp consumă verificările, unde se repetă corecțiile și cine răspunde pentru date. Fără aceste repere, și beneficiul unei raportări mai rapide rămâne dificil de măsurat.



Urmărește-ne și pe Google NEWS