Ce arată raportul Atomico despre ecosistemul tech european în 2025 – Între redresare, vulnerabilități şi semnale de alarmă

Ecosistemul tech european traversează, în 2025, cea mai clară schimbare de ritm de după perioada de boom 2020–2021. State of European Tech, raportul anual realizat de Atomico, arată nu doar o revenire, ci o recalibrare profundă a pieței:

• evaluările cresc din nou;

• proiectele deep-tech atrag capital masiv;

• optimismul fondatorilor atinge cel mai ridicat nivel din ultimii patru ani.

Dar, în paralel, rămân probleme structurale pe care Europa nu le mai poate ignora: lipsa exit-urilor solide, implicarea aproape inexistentă a capitalului instituțional și un regres îngrijorător în finanțarea echipelor fondatoare feminine. Iată principalele concluzii:

1. Valoarea companiilor tech europene: redresare, nu exuberanță

Valoarea totală a companiilor tech europene (publice + private) se apropie de 4 trilioane USD, de patru ori mai mult față de acum zece ani. Ponderea sectorului în PIB se află la 15% — o schimbare structurală, nu un accident conjunctural.

De ce contează pentru Europa: ecosistemul european nu se mai întrece la „număr de unicorni”, ci la robustețea infrastructurii de tehnologie strategică.

De ce contează pentru România: companiile locale B2B pot comunica credibil în paradigma „growth în ecosistem matur, nu într-o piață emergentă”; dar creșterea valorii globale nu compensează lipsa strategiilor de scalare din România.

2. Optimismul fondatorilor revine — și schimbă ritmul pieței

O majoritate a fondatorilor, investitorilor și operatorilor intervievați în raportul Atomico declară că 2025 este un moment mai bun pentru a lansa și crește un startup decât 2023–2024. Este pentru prima dată după 2021 când percepția de piață virează clar în teritoriu pozitiv.

Nu este doar o stare de spirit: este un indicator al unui nou ciclu investițional.

Pentru companiile românești, acest climat se simte deja în pitch-uri, în modul în care investitorii analizează companiile din CEE și în presiunea pentru profesionalizarea discursului public.

3. Finanțarea se stabilizează, dar se concentrează

Startup-urile europene au atras în 2025 peste 44 miliarde USD, semn că piața se reașază. Dar capitalul nu este distribuit uniform: UK, Franța și Germania domină net, în timp ce Europa Centrală și de Est rămâne subponderată.

Implicație cheie: Finanțarea există — dar vine cu filtre. Nu mai este epoca „easy VC money”.

Pentru România:

• companiile trebuie să demonstreze scalabilitate reală, nu doar potențial;

• strategiile de internaționalizare și roadmap-urile clare devin obligatorii în comunicarea publică și în relația cu investitorii.

4. Deep-tech și defence tech devin magnet pentru capital; climate tech se răcește

Peste o treime din investițiile europene merg acum către deep-tech — AI, modele fundaționale, procesare de date la scară, tehnologii cuantice, hardware avansat.

Și defence tech intră, pentru prima oară în mod vizibil, în mainstream: Europa a depășit 1,6 miliarde USD investiții în 2025.

În contrast, climate tech scade abrupt, de la 32% din capitalul VC în 2023 la 18% în 2025.

Pentru România, aceste schimbări reprezintă oportunități mari în deep-tech și cybersecurity, două domenii în care țara noastră are avantaj competitiv. Totuși, pentru companiile din climate tech este nevoie de poziționări strategice mai solide pentru a demonstra reziliență într-un sector în recalibrare.

5. Talentul devine, paradoxal, mai accesibil

După ani de competiție acută, 2025 aduce o evoluție neașteptată: piața de talent se relaxează. Tot mai multe companii declară că pot atrage seniori de top mai ușor decât în 2022–2023.

Pentru companiile tech locale, este o fereastră de oportunitate. Dar doar brandurile cu guvernanță serioasă, procese mature și leadership credibil pot capitaliza această schimbare. Restul vor continua să vadă talentul migrând către companii străine.

6. Problemele structurale rămân: lipsă de exit-uri, capital instituțional absent, regres în diversitate

Chiar dacă evaluările cresc, investitorii avertizează: Europa încă suferă la capitolul exit-uri. Piața publică este superficială, iar achizițiile și fuziunile mari din tech sunt puține. Acest lucru frânează întreg ciclul investițional.

La fel de critic: alocarea fondurilor de pensii către venture capital este aproape zero la nivel continental. Europa nu își finanțează propriul viitor tech.

În plus, finanțarea echipelor fondatoare formate din femei sau echipelor mixte este în recul — un semn că ecosistemul european devine, paradoxal, mai puțin incluziv.

Ce înseamnă 2025 pentru România

• avem talent competitiv, dar puține companii care construiesc IP scalabil;

• avem startup-uri bune, dar puține strategii reale de exit;

• avem acces la capital, dar cultură limitată de fundraising profesionist;

• avem ambiții europene, dar guvernanță internă adesea sub standarde west-europene.

Pe scurt: suntem bine poziționați în teorie, dar fragmentați în practică.

În concluzie…

… Raportul Atomico 2025 arată o Europă tech care își recâștigă viteza, însă intră într-o eră a selecției naturale. În AI, deep-tech și defence tech, doar businessurile cu maturitate operațională vor converti această oportunitate, iar investitorii cer azi ceea ce ignorau în 2021: guvernanță, profitabilitate, maturitate operațională și un drum clar către exit.

Pentru România, miza este simplă: dacă nu conectăm talentul local la capital instituțional, la infrastructură de deep-tech și la strategii reale de scalare, riscăm să rămânem subcontractorii unei Europe care accelerează fără noi.

Întrebări care rămân

• Câte startup-uri românești își construiesc un plan de exit credibil și câte doar o prezentare frumoasă?

• Poate România trece de la modelul „furnizor de talent ieftin” la cel de creator de IP global?

• Există șanse reale de a atrage capital instituțional (inclusiv fonduri de pensii) în tech, sau rămânem dependenți de VC-uri externe?

• Bucureștiul poate deveni un hub deep-tech fără o strategie națională de infrastructură?

• Cum poate România să profite de valul AI european într-o piață în care educația digitală și guvernanța corporativă sunt, încă, inegale?

• Ce înseamnă reculul climate tech pentru startup-urile locale? E un risc sau o oportunitate?

• Și, mai ales: vrem cu adevărat să construim companii europene — sau doar să participăm la conversație?