România, pe primele locuri în Europa la bullying în școli: aproape 1 din 2 elevi a fost hărțuit. Ce pot face școlile, părinții, autoritățile și creatorii de conținut
România este în topul țărilor europene în ceea ce privește incidența bullying-ului în școli. Potrivit datelor centralizate de Salvați Copiii, aproape jumătate dintre elevii români (49%) au fost hărțuiți într-o formă sau alta, iar 80% spun că au fost martori la astfel de situații. Vezi raportul aici.
Fenomenul nu este doar o problemă individuală, ci una care afectează structura de bază a comunității educaționale. Consecințele sunt serioase: de la anxietate și depresie, până la abandon școlar sau izolare socială. Dr. Diana Stănculeanu, psiholog clinician, atrage atenția: „Bullying-ul nu este o joacă între copii. Este un abuz de putere, repetitiv, care lasă urme emoționale adânci. Copiii hărțuiți dezvoltă stări de neîncredere în sine, teamă de spațiul social și, adesea, nu vorbesc cu adulții de teamă că nu vor fi înțeleși.”
Bullying-ul, o problemă sistemică care cere intervenții urgente
Dincolo de comportamentele individuale, fenomenul de bullying reflectă slăbiciunile sistemului educațional: lipsa de formare a profesorilor, numărul insuficient de consilieri școlari, dar și o cultură instituțională care ignoră violența subtilă – verbală, relațională, emoțională.
Gabriela Alexandrescu, președinte executiv Salvați Copiii România, consideră că „bullying-ul este doar vârful aisbergului. Sub el se află o lipsă de politici coerente, subfinanțare cronică și o slabă pregătire a adulților din sistemul educațional în a gestiona relațiile interumane în școală.”
În multe școli, cazurile sunt ignorate sau minimalizate, iar copiii învață rapid că „cine e mai tare, câștigă”. Acest climat al fricii și al tăcerii duce la normalizarea agresiunii și la pierderea încrederii în instituții.
Ce pot face autoritățile: de la măsuri reactive la politici de prevenție
Schimbarea nu poate veni doar de la școli sau părinți. Este nevoie de o politică publică națională coerentă, cu finanțare dedicată și obiective clare. Exemplele altor țări din UE – cum ar fi Finlanda sau Olanda – arată că educația socio-emoțională și prevenția încep din primii ani de școală.
Prof. Univ. Dr. Mircea Miclea, fost ministru al Educației, declara în cadrul unei conferințe că „România nu are încă o strategie națională anti-bullying, deși fenomenul a explodat. Ne trebuie o abordare integrată: formare, resurse umane, politici educaționale și intervenții clare în cazuri documentate.”
Într-un interviu acordat emisiunii „Punctul Critic” de la TVR, directoarea Colegiului Național „I.L. Caragiale” din București, Andreia Bodea, a semnalat dificultățile întâmpinate de cadrele didactice în gestionarea cazurilor de bullying din cauza procedurilor birocratice excesive. Aceasta a menționat că „totul se contestă de către părinți”, ceea ce complică și mai mult intervențiile școlii.
Secretarul de stat în Ministerul Educației, Florian Lixandru, a recunoscut în cadrul aceleiași emisiuni, că aceste proceduri sunt „cronofage” și afectează activitatea directorilor și profesorilor implicați. El a subliniat că, nefiind juriști, cadrele didactice pot comite erori procedurale, ceea ce duce la contestarea și anularea sancțiunilor aplicate elevilor.
Atât Bodea, cât și Lixandru au evidențiat necesitatea simplificării procedurilor și a accentuării prevenției, inclusiv prin formarea profesorilor și implicarea instituțiilor specializate.
Ce pot face mai exact autoritățile:
Adoptarea unei legi dedicate prevenirii bullying-ului, similară cu Legea Educației Emoționale din Italia.
Introducerea de module obligatorii de formare pentru cadrele didactice.
Angajarea de consilieri școlari conform normelor internaționale.
Campanii publice de conștientizare, adresate atât părinților, cât și copiilor.
Crearea unui portal național de raportare a cazurilor de bullying, accesibil online, cu ghiduri și sprijin direct.
Rolul părinților și al comunității: prevenirea începe acasă
Copiii învață în primul rând prin observare. Atunci când acasă li se validează emoțiile, li se oferă siguranță și sunt încurajați să vorbească deschis, au șanse mai mari să-și exprime suferința în fața bullying-ului.
Rolul părinților în prevenirea bullying-ului este fundamental, deoarece familia reprezintă primul cadru în care copilul învață despre empatie, respect și responsabilitate socială. Comportamentele și valorile transmise acasă influențează profund modul în care copilul interacționează cu cei din jur. Prin exemplul personal, părinții pot cultiva un model de conduită bazat pe toleranță, gestionarea sănătoasă a conflictelor și sprijinirea celor vulnerabili.
Comunicarea deschisă și constantă cu propriul copil este esențială. Părinții trebuie să creeze un mediu în care copilul se simte ascultat și susținut, astfel încât să poată vorbi cu încredere despre situațiile dificile întâlnite la școală sau în alte medii. În același timp, este importantă dezvoltarea abilităților sociale și a încrederii în sine, pentru ca cei mici să poată reacționa asertiv și să își stabilească limite clare în fața comportamentelor abuzive.
Implicarea activă a părinților în viața școlară, colaborarea cu cadrele didactice și participarea la inițiativele de prevenire a bullying-ului contribuie la crearea unui climat educațional sigur și incluziv. De asemenea, monitorizarea atentă a schimbărilor comportamentale ale copilului poate oferi indicii timpurii cu privire la implicarea acestuia – fie ca victimă, martor sau agresor – în situații de bullying, permițând intervenții adecvate și eficiente.
Creatorii de conținut și spațiul online: o responsabilitate colectivă
Rețelele sociale au devenit un teren fertil pentru cyberbullying, unde abuzul poate continua 24/7, chiar și dincolo de spațiul școlii. Statisticile arată că 1 din 3 adolescenți români a fost victima hărțuirii online – de la comentarii jignitoare, la „doxxing” sau distribuirea de conținut personal fără consimțământ. Citește articolul Unicef.
Influencerii online și platformele de social media au o responsabilitate majoră în combaterea bullyingului digital, având un impact direct asupra modului în care utilizatorii interacționează în spațiul virtual, cu efect în viața reală. Influencerii, ca formatori de opinie și modele pentru comunitățile lor, trebuie să promoveze un comportament respectuos, să condamne public orice formă de hărțuire și să își modereze activ spațiile online pentru a preveni abuzurile.
În același timp, platformele de social media sunt obligate să implementeze politici clare anti-bullying, să ofere instrumente eficiente de raportare și să asigure o moderare activă a conținutului. Mai mult decât atât, este esențial ca aceste platforme să sprijine utilizatorii afectați de hărțuire, să colaboreze cu organizații de profil și să comunice transparent acțiunile luate împotriva bullyingului. Numai printr-un efort comun și responsabil din partea ambelor tabere se poate crea un mediu digital sigur, incluziv și sănătos pentru toți utilizatorii.
În România, CNA – Consiliul Naţional al Audiovizualului a anunțat demararea unei campanii pentru combaterea conţinutului ilegal din spațiul online. Membrii CNA au elaborat și un ghid prin care utilizatorii din România au posibilitatea de a semnala elementele prin care se produc dezinformări grave și instigă la violență. Ghidul și detalii despre inițiativa CNA pot fi găsite aici.
Inițiative promițătoare
Un exemplu recent de intervenție sistemică este programul NO CAP, dezvoltat și susținut de Asociația OPEN MINDS în parteneriat cu Asociația InspirAction, care își propune să combată bullying-ul din școli prin educație, empatie și sprijin multidirecțional oferit elevilor, profesorilor și părinților. NO CAP oferă ateliere non-formale pentru elevi, resurse educaționale și formare pentru profesori, ghiduri pentru părinți. Programul a fost pilotat încă din 2024, în 5 licee din România, pentru 400 de elevi, iar rezultatele pozitive au fost vizibile încă din primele săptămâni.
„Programul anti-bullying NO CAP oferă un răspuns multidimensional la o problemă sistemică, ce abordează direct nevoia de siguranță, încredere și empatie în școli. Conform datelor Eurobarometru, doar 22% dintre adolescenții din Europa de Est spun că se simt în siguranță emoțională în sala de clasă, lacună vizată întocmai de NO CAP”, a mai afirmat Mirela Tănase, Vicepreședinte al Asociației OPEN MINDS.
Anul acesta, NO CAP devine principala cauză susținută în cadrul ediției a treia a Conferinței OPEN MINDS, ce va avea loc în București pe 4 iunie. Detalii despre conferință aici.
De asemenea, Editura Didactica Publishing House a lansat un proiect în România prin care aduce o serie de titluri dedicate prevenirii bullyingului, mai exact 23 titluri însumând 69.000 de cărți ce vor ajunge la copii cu vârste cuprinse între 3 și 12 ani. Publicarea acestor titluri este însoțită de acțiuni constante în grădinițe și școli, ateliere de lectură și workshopuri, cu obiectivul de a demara proiecte de prevenire a bullyingului în unitățile de învățământ respective.
O altă inițiativă demarată de societatea civilă este cea a Asociației Europene a Profesioniștilor din Educație EDUMI, care a lansat un Grup de Suport pentru Profesori, un proiect pilot unic în România, dedicat sprijinirii cadrelor didactice în gestionarea provocărilor din educație, inclusiv bullying.
Urmărește-ne și pe Google NEWS